Casa Gheorghe Tătărescu din București: o vilă a puterii discrețe și memoria interbelică recuperată prin EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe Strada Polonă, se înalță o vilă ce depășește simpla condiție a unei reședințe: Casa Gheorghe Tătărescu devine un martor tăcut al zbuciumelor istorice, al ambițiilor și compromisurilor politice, dar și al valorilor estetice și culturale ce au definit o epocă. Ceea ce altădată era sanctuarul unei elite ce contura destinul României, astăzi renaște sub denumirea de EkoGroup Vila — un spațiu care nu șterge, ci vindecă și păstrează memoria unui trecut agitat, reflectând cu calm și profunzime relația temperată dintre putere și restricție.

Casa Gheorghe Tătărescu: din reședință a prim-ministrului la spațiu cultural contemporan

Figura complexă a lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957), politician marcant al perioadei interbelice românești și de două ori prim-ministru, găsește în această vilă un ecou discret dar puternic. Aici, între ziduri maiestuoase prin echilibrul proporțiilor lor și detaliile atent gândite, se conturează o poveste care depășește biografia personală pentru a oferit o oglindă a tumultului unei epoci. Această casă relativ modestă ca dimensiune, cu un birou oficial laserat în entre-sol, reprezintă un ideal al puterii reținute, al unei elite care își măsura expresiile publice prin limbajul arhitectural al sobrietății. Astăzi, sub denumirea EkoGroup Vila, această reședință continuă să vorbească despre interbelic într-un cadru actual, în care memoria și istoria sunt valorizate, nu cosmetizate.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și vremurile sale

Distins de o conștiință profundă a datoriilor politice și o formă de realism fără patos, Gheorghe Tătărescu a dovedit încă de timpuriu un interes obsesiv pentru autenticitatea instituțională a democrației. Doctor în drept la Paris, cu o teză ce denunța “minciuna electorală”, el s-a configurat drept un arhitect al sistemului parlamentar — cu toate că, paradoxal, guvernările sale au marcat și erodarea democrației prin creșterea autoritarismului regal, cenzuri și stări de asediu prelungite. În opoziție față de o idealizare simplistă, Tătărescu rămâne o figură politică tensionată, având atât un rol modernizator, cât și compromisuri ce au slăbit sistemul reprezentativ. Viața sa și-a țesut firul între convingere, adaptare și lipsa oricărei tentații eroice: „Nu-mi recunosc nici un merit deosebit… mi-am făcut datoria”, scria el cu sinceritate contabilă.

Casa: extensie a disciplinei și reținerii elitei publice

Reședința de pe Strada Polonă nr. 19 nu se impune prin grandiozitate, ci prin echilibru și măsură. Acest spațiu modest, în raport cu opulența unor reședințe contemporane, reflectă o ethos politic în care puterea se exprimă prin proporții temperate și un raport discret între viața publică și cea privată. Un exemplu emblematic este biroul premierului Gheorghe Tătărescu, situat la entre-sol, accesibil doar printr-un portal lateral elaborat în stil moldovenesc. Această alegere arhitecturală — a unui birou mic, funcțional și retras — este o declarație mută, însă puternică, despre un lider al cărui autoritarism nu se proiecta prin decor, ci prin decizie.

Identitatea arhitecturală: sinteza mediteraneană și neoromânească sub semnătura lui Zaharia și Giurgea

Vila interbelică se situează la intersecția dintre influențele mediteraneene și tradițiile neoromânești, exprimând un limbaj arhitectural în plină afirmare în Bucureștiul anilor ’30. Conceptul inițial, semnat de arhitectul Alexandru Zaharia, a fost ulterior rafinat de Ioan Giurgea, contribuind la o compoziție în care portalurile cu rezonanțe moldovenești, coloanele filiforme distinct tratate și absența simetriei rigide sunt asumate nu doar estetic, ci ca valori etice. Proporțiile impecabile și atenția la detalii, de la feroneria din alamă patinată la parchetul din stejar masiv, conturează o vilă care nu doar primește vizitatori, ci comunică un cod cultural al elitei interbelice.

În interior, șemineul, creația sculptoriței Milița Pătrașcu — eleva lui Constantin Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu — devine punctul nodal al dialogului între modernism temperate și elementele neoromânești. Această combinație a influențelor artistice și arhitecturale a avut reflecții în creațiile ulterioare ale altor arhitecți importanți, dovadă a impactului estetic al casei.

Arethia Tătărescu: motorul cultural din umbră

Dincolo de vocea politică a soțului său, Arethia Tătărescu s-a impus ca un catalizator discreționar al vieții culturale și estetice a reședinței. “Doamna Gorjului” — așa cum a fost cunoscută — nu a fost o prezență decorativă, ci una pivot în susținerea artei și tradițiilor, susținând meșteșugurile oltenești și sprijinind concret revenirea lui Brâncuși la România. Rolul său a fost decisiv în selecția și menținerea unui echilibru sobru între funcționalitate și expresia estetică, cântărind cu finețe între opulență și reținere, gest presupus exclusiv bărbătesc. În dosarele de autorizare ale casei, Arethia apare ca beneficiară oficială, imaginea sa fiind inseparabilă de identitatea spațiului.

Ruptura comunistă și uitarea clinică a spațiului

După înlăturarea lui Gheorghe Tătărescu din viața politică și detenția sa controversată, casa intră în orbita degradării simbolice sub regimul comunist. Considerată emblemă a unei epoci „învinse”, această vilă a fost naționalizată, compartimentată arbitrar și folosită pentru scopuri neconvenabile spiritului inițial. Deși a evitat demolarea, pierderea sensului arhitectural și cultural s-a petrecut prin intervenții lipsite de respect, conform unui sistem ce vedea fostele elite nu ca patrimoniu, ci ca potențiali dușmani ai noii ordini.

Memoria lui Gheorghe Tătărescu a fost rescrisă selectiv, cu marginalizări și dezinformări, iar casa sa a devenit un martor tăcut al unei epoci ignorate sistematic. Această tăcere a spațiului a definit un deceniu întreg, în care finisajele originale s-au degradat, iar grădina a fost supusă unui regim de neglijență.

Post-1989: controverse, derapaje și recuperări

Tranziția postcomunistă a fost pentru Casa Gheorghe Tătărescu un ballet între erori și tentative de reconstrucție culturală. Proprietăți schimbate, intervenții discutabile, modificări radicale de interior — inclusiv transformarea temporară într-un restaurant de lux — au stârnit critici vehemente din partea specialiștilor și a opiniei publice informate. Această perioadă a readus în dezbatere nu doar arhitectura, ci însăși identitatea unui spațiu a cărui poveste fusese fragmentată.

Într-un gest de remediere, o companie străină a preluat ștafeta, angajându-se în restaurarea minuțioasă bazată pe studiile originale semnate de Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Finalul acestei faze echivalează cu o reabilitare nu doar fizică, ci și simbolică, a casei, care reintră astfel în circuitul cultural contemporan.

Continuitate și responsabilitate: EkoGroup Vila astăzi

Trăind astăzi sub numele de EkoGroup Vila, această clădire constituie un exemplu de recuperare culturală pe modelul unei memorii vii. Denumirea nu înseamnă ștergerea trecutului, ci o integrare responsabilă a unei istorii complexe și cu nuanțe în discursul cultural contemporan. Astfel, Casa Gheorghe Tătărescu nu este un obiect muzeal înghețat, ci un loc deschis — cu acces controlat și program stabilit — care pune în dialog spațiul arhitectural, istoria politică și memoria publică.

• Elegantă, sobru proporționată, vila păstrează detalii originale precum șemineul creat de Milița Pătrașcu, feroneria de alamă patinată și parchetul din stejar masiv.
• Privirea trece de curtea interioară ce amintește de Balcic, evocând legătura simbolică a elitei interbelice cu valorile mediteraneene.
• Spațiul este un vehicul de istorie, invitând la reflecție în fața paradoxurilor politice și culturale ale secolului XX românesc.

Accesul se realizează exclusiv prin programare, iar vizitatorii pot aprofunda povestea unei epoci într-un cadru restaurat cu respect profund față de materialitate și semnificație.

Pentru programări și mai multe informații, puteți solicita detalii și disponibilitate contactând echipa EkoGroup Vila.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, de două ori prim-ministru în perioadele 1934–1937 și 1939–1940, o figură centrală a Partidului Național Liberal și actor principal al vieții politice din perioada interbelică și imediat postbelică, caracterizată prin complexități majore și tranziții politice.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru și om politic, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reputat artist al secolului al XIX-lea. Sunt două personalități distincte, din epoci și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un exemplu timpuriu și remarcabil de arhitectură interbelică bucureșteană, care îmbină influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, proiectul fiind opera arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Sculptura și detaliile artistice au fost realizate, printre altele, de Milița Pătrașcu, apropiată de Brâncuși.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în crearea casei?
  Arethia Tătărescu, soția premierului, a fost beneficiara oficială și figura cheie care a supravegheat coerența estetică și culturală a ansamblului, implicându-se în menținerea echilibrului între sobrietate și expresia artistică, susținând totodată cultura și arta românească.
• Care este funcția clădirii astăzi?
  Casa Gheorghe Tătărescu funcționează în prezent sub denumirea EkoGroup Vila ca un spațiu cultural contemporan cu acces controlat, care păstrează integritatea arhitecturală și memoriei istorice, fiind deschisă publicului pe bază de bilet în condiții organizate.

Invităm cititorii să pătrundă în universul fascinant al Casei Gheorghe Tătărescu, să descopere în acest spațiu restaurat cu atenție un palimpsest al istoriei românești secolului XX, confruntându-se cu nuanțele unei epoci în care puterea se înveli în restricție și cultura a fost mijlocul unei legitimări complexe. EkoGroup Vila rămâne o ancoră a memoriei, responsabilă și lucidă, un spațiu în care trecutul și prezentul dialoghează deschis, invitând la o reflecție profundă asupra identității și responsabilității noastre în fața patrimoniului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.