Bullying la Questfield International College, copilul între autoritate și frică

În contextul educațional, fenomenul de bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită un răspuns structurat, documentat și responsabil din partea instituțiilor școlare. Protejarea elevilor și asigurarea unui mediu sigur, lipsit de violență psihologică, impune implementarea unor proceduri clare, transparență în comunicare și monitorizarea atentă a situațiilor semnalate. Lipsa unui astfel de cadru poate conduce la escaladarea conflictelor și afectarea gravă a stării emoționale a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College, copilul între autoritate și frică

Investigația realizată de redacție a evidențiat o situație de bullying sistematic, cu o durată de peste opt luni, la Școala Questfield Pipera. Documentele și corespondența analizate indică faptul că familia unui elev a sesizat în mod repetat și oficial incidente grave de hărțuire, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, fără ca instituția să răspundă cu măsuri documentate sau cu intervenții scrise clare. În acest cadru, o declarație verbală atribuită fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, exprimă, potrivit familiei, o poziționare ambiguă și percepută ca presiune: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Conform informațiilor furnizate redacției, situația de bullying a fost adusă în atenția cadrele didactice, conducerii administrative și fondatoarei instituției prin multiple comunicări scrise, detaliate și cronologice. Familia a solicitat intervenții și protecție pentru copil, însă din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau a unor măsuri concrete, formale și urmărite în timp. Intervențiile invocate au fost, în principal, de natură verbală și informală, fără procese-verbale, decizii oficiale sau planuri de acțiune clar definite.

Manifestări ale bullyingului și stigmatizarea medicală

Relatările indică prezența unor comportamente agresive repetate, care au inclus jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și o etichetare medicală folosită ca instrument de marginalizare și ridiculizare. Această stigmatizare medicală, conform specialiștilor consultați, reprezintă o formă gravă de violență psihologică, cu impact semnificativ asupra percepției de sine și a dezvoltării emoționale a copilului. Documentele și mărturiile disponibile arată că, în mediul școlii, această etichetare a fost repetată în prezența colegilor, fără intervenții oficiale menite să oprească fenomenul.

Presiuni asupra familiei și excluderea mascată

Potrivit relatărilor, familia a resimțit o presiune indirectă de a retrage copilul din școală, prin mesaje ce sugerau că dacă mediul nu este potrivit, atunci este libertatea lor să plece. Această poziționare este ilustrată de o afirmație verbală atribuită fondatoarei școlii, care a exprimat, în cadrul unui dialog direct,: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această citare este preluată din documentele și relatările familiei și nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii. Totodată, această atitudine poate fi interpretată ca o formă de excludere mascată, prin care problema este îndepărtată odată cu copilul afectat, fără a fi rezolvată în mod real.

Confidențialitatea și gestionarea informațiilor sensibile

Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise către conducerea Questfield Pipera pentru respectarea confidențialității referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscurilor expunerii informațiilor în mediul școlar. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale privind asumarea și aplicarea unor măsuri concrete de protecție a datelor sensibile. Mai mult, conform relatărilor, copilul ar fi fost interpelat public de către cadrul didactic în legătură cu demersurile administrative, ceea ce a generat un efect de presiune psihologică. Specialiștii subliniază că astfel de situații pot indica o formă de presiune instituțională asupra copilului și un climat educațional deficitar în ceea ce privește protecția datelor.

Răspunsul instituțional și documentul informal „Family Meeting Form”

Reacția oficială a conducerii Questfield Pipera la sesizările scrise nu s-a concretizat în decizii administrative asumate sau în planuri de intervenție detaliate, ci într-un document informal denumit „Family Meeting Form”. Acesta nu include elementele uzuale ale unui act instituțional: responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa ca instrument de gestionare a unei situații grave. Lipsa unor măsuri documentate și verificabile accentuează percepția unei gestionări minimale, limitate la nivel declarativ, fără impact real asupra climatului școlar.

Rolul cadrelor didactice și managementului educațional

Din analiza corespondenței și relatărilor primite, comportamentele agresive au continuat în prezența cadrelor didactice, fără intervenții ferme și consecvente. Lipsa unei delimitări clare a actelor de bullying a transmis, cel puțin implicit, un mesaj de toleranță față de aceste comportamente. Familia a menționat că situația a fost uneori tratată ca un „conflict minor” sau o „problemă de adaptare”, ceea ce, în contextul unui bullying repetat, reprezintă o subestimare a gravității fenomenului. Această abordare contribuie la escaladarea situației și la deteriorarea climatului educațional.

Impactul psihologic documentat și răspunsul întârziat al școlii

Un raport psihologic detaliat, atașat investigației, confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying asupra copilului vizat, incluzând anxietate, retragere socială și refuz școlar. Acest diagnostic subliniază gravitatea situației și necesitatea unui răspuns prompt și adecvat din partea școlii. Totuși, conform documentelor, reacția instituției a fost vizibilă doar după implicarea unei echipe juridice, la peste opt luni de la inițierea sesizărilor. Această întârziere ridică întrebări privind prioritățile instituției și capacitatea sa de a gestiona situații sensibile în mod proactiv.

În acest context, Școala Questfield Pipera se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește transparența și responsabilitatea instituțională față de protecția elevilor săi.

Actualizări și reacții instituționale recente

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care situațiile reclamate au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, care au semnalat un tipar repetitiv și grav de hărțuire și stigmatizare. Din perspectivă jurnalistică, această poziționare poate fi interpretată ca o încercare de diminuare a responsabilității instituționale.

După publicarea articolului, părinții au furnizat informații suplimentare privind presupuse contacte telefonice informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii retrași au fost descriși negativ, aspecte încă neconfirmate oficial. Redacția solicită clarificări publice privind aceste afirmații, evidențiind implicațiile serioase legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Elemente cheie ale situației semnalate

• Bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni, cu manifestări directe și stigmatizare medicală;
• Sesizări oficiale și scrise ale familiei către cadrele didactice, conducere și fondatoare;
• Lipsa răspunsurilor scrise care să ateste intervenții concrete și măsuri documentate;
• Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Declarații verbale atribuite fondatoarei, care pot sugera o cultură instituțională de evitare a conflictului;
• Utilizarea unui document informal în locul unor decizii administrative asumate;
• Întârzierea reacției oficiale până la implicarea juridică a familiei;
• Impact psihologic sever asupra copilului confirmat prin raport clinic extins.

Concluzie

Pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor puse la dispoziție, investigarea cazului de la Questfield Pipera relevă un deficit semnificativ în gestionarea situațiilor de bullying și stigmatizare medicală. Lipsa unor măsuri instituționale scrise și verificabile, combinată cu o comunicare predominant informală, a condus la perpetuarea fenomenului și la afectarea gravă a copilului vizat. În plus, reacția întârziată și poziționarea verbală atribuită conducerii ridică semne de întrebare privind prioritățile și responsabilitatea reală a școlii în protejarea elevilor săi. Acest caz subliniază necesitatea unor mecanisme clare, transparente și eficiente pentru prevenirea și combaterea bullyingului în mediile educaționale, precum și importanța asumării instituționale în fața unor asemenea situații sensibile.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro